Monografie

Sat vechi, pentru care informaţiile documentare sunt mult mai târzii şi doar ocazionale, fără informaţii deosebite.

La 27 ianuarie 1587, Petru (Şchiopul) voievod, domnul Moldovei întăreşte lui Ieremia Chiceră, diac şi fraţilor săi, strănepoţii lui Bâlcul Brăişescul „… satul Ilişanii, care este în gura Corovei, în ţinutul Dorohoiului…”[1]. Anterior, satul Ilişeni fusese primit de Anuşca, mama lui Ieremia Chiceră şi a fraţilor săi, şi sora ei Draga de la Alexandru (Lăpuşneanu) voievod, în schimb, pentru satul Sohanii din ţinutul Suceava, sat pe care Alexandru voievod l-a întărit mănăstirii Slatina. Fiindcă Gligorie Dracea, diac, pierduse uricul pentru satul Ilişanii, Petru voievod dădea lui Ieremia Chiceră şi fraţilor săi un alt uric.

Alexandru voievod a confiscat multe moşii şi sate, chiar de la unele mănăstiri, vrând să anihileze dinastia Rareşizilor, şi le-a împărţit susţinătorilor săi sau ctitoriei sale, dar nu ştim cui a aparţinut anterior satul Ilişanii, care era situat la circa trei km mai la est, „în gura Corovei…”.

La 5 martie 1588 acelaşi voievod întăreşte lui Chiceră, diac, cumpărăturile făcute de acesta la Ilişani de la Costin şi fratele său Ion, fiii lui Petrea, nepoţii lui Daşco, care au vândut „… dreapta lor ocină, partea lor ce se va alege din Ilişani, din privilegiul ce a avut tatăl lor de la Alexandru voievod…”[2]. Informaţiile documentului arată că satul avea caracter răzeşesc, cu mai mulţi copărtaşi.

La 5 mai 1760 „… Enache Buzilă, jicnicer, moşan de Dămideni şi de Ilişăni…” participă la întocmirea hotarnicei satului Rânghileşti „… zicând că moşiile lui, Dimidenii şi Ileşinii ce vin de la Prut, nu stau în dial Holtiiascăi…”[3].

La întocmirea hotarnicei moşiei Rânghileşti din 1791, făcută de Şerban Buhuş fost mare paharnic şi Costandin Perjul, vornic de poartă, participă împregiuraşi, răzeşi „… şi Petrachi Buzilă stăpânul moşiei Dămidenii şi Ilişenii…”[4].

La 11 mai 1828 moşia Ilişeni era în stăpânirea lui Dimitrie Sturza împreună cu Borosenii şi Rânghileştii[5]. Nu credem că întreaga moşie era în stăpânirea familiei Sturza ci mai degrabă cea mai mare parte a acesteia iar o parte era în stăpânirea urmaşilor răzeşi.

În perioada 1859-1860 satul Ilişeni este menţionat cu un număr de 139 locuitori[6]. În această perioadă, cea mai mare parte a moşiilor Boroseni, Ilişeni şi Rânghileşti, intră în stăpânirea aceluiaşi proprietar încât satele erau percepute ca părţi ale satului Rânghileşti, unde îşi avea locuinţa stăpânul Cristea Goilav şi celelalte sate nu mai apar menţionate în documentele statistice ale vremii.

În 1865 clăcaşii din Ilişeni primesc pământ în stăpânire din moşia lui Goilav[7] iar satul apare în comuna Rânghileşti. În 1912 satul Ilişeni avea 317 locuitori[8].

După Cristea Goilav, stăpâni ai moşiei rămân fiii săi Ioan şi Bogdan Goilav.

Biserică nu a fost în satul Ilişeni, serviciile religioase fiind asigurate de biserica in satul Rânghileşti până în anul 1962. În perioada 1955-1961, locuitorii satului Ilişeni împreună cu cei din Rânghileşti-Deal au participat la construirea bisericii „Sf. M. Mc. Dumitru” din satul Rânghileşti-Deal, biserică care le asigură serviciile religioase şi în prezent.

În anul 2000, prin strădaniile preotului Cornel-Petru Ancuţa, s-au turnat fundaţiile din beton pentru biserica „Sf. M. Mc. Gheorghe” din satul Ilişeni, urmând a se construi.

Şcoala din satul Ilişeni şi-a început activitatea din anul 1914 şi a funcţionat în casa construită de stăpânul moşiei, Ratoşul boieresc, până în anul 1973, când s-a dat în folosinţă localul propriu al şcolii, construit din chirpici de lut, pe temelie de beton. Acest local a fost demolat în aprilie 2005, când a început construcţia localului nou.